Românii au fost provocați să își voteze cel mai frumos oraș din țară, prin intermediul unui sondaj național realizat pe rețeaua de socializare Facebook. În urma voturilor orașul Oradea a câștigat titlul de „Cel mai frumos oraş al României” cu 13.033 de voturi.
Locul doi în clasament este ocupat de Timișoara, cu 8.625 de voturi, urmată apoi de Piatra Neamț, cu 7.839 și Târgu Mureș, cu 5.789 voturi. Pe durata desfășurării sondajului au votat 57.725 de persoane și au dat like 29.000 de posesori de conturi de Facebook.
Oraşul de pe Criş a fost menționat pentru prima dată în anul 1113. A fost rezultatul unei evoluţii ce s-a întins pe o perioadă de mai multe secole ce a culminat cu unirea într-un singur nucleu, la jumătatea veacului al XIX-lea, a tuturor aşezărilor ce au luat naştere în jurul cetăţii (pe vremuri se numea Cetatea Oradiei).
Un moment trist din istoria Oradiei a fost incendiul de trei zile din iunie 1836. El a izbucnit în centrul orașului și a cuprins o mare parte din oraș și cele mai importante clădiri. Acestea au fost distruse parțial sau în totalitate. Pe lângă acestea, focul a mistuit și 414 case cu clădirile anexe.
Anii revoluționari 1848-1849 și-au făcut simțită prezența și la Oradea prin reprezentanții Nicolae Jiga, Ioan Dragoș, Gheorghe Fonai și Ioan Gozman.
La 12 octombrie 1918, în casa dr. Aurel Lazăr se redactează cunoscuta Declarație de la Oradea, document care proclamă dreptul românilor transilvăneni la autodeterminare.
Cei care ajung în Oradea trebuie să ştie că un tur al orașului oferă șansa admirării unor clădiri deosebite, cu arhitectură specifică: Complexul baroc format din Palatul Episcopal, Basilica Romano-Catolica, fostul Palat al Finanțelor (1890, stil eclectic, actualmente adăpostește Policlinica), Mănăstirea Capucinilor (1837, construita în stil neoclasic) și Teatrul (1899-1900), Palatul episcopal romano-catolic este cel mai grandios palat din oraș.
Viața de noapte în Oradea este cât se poate de activă. Centrul istoric al orașului abundă în terase, cafenele, restaurante și cluburi. Majoritatea acestora se află în clădiri-monument.
Sursa: Vocea Transilvaniei
